Proceduri - Tractiuni vertebrale generale si lombare (mecanice si active)

Efectele tractiunilor vertebrale:

• departarea si separarea corpilor vertebrali
• departarea si alunecarea facetelor articulare(articulatii zigoapofizare)
• punerea in tensiune a ligamentelor segmentului interesat in tractiune
• marirea gaurii foraminale intervertebrale
• indreptarea curburilor vertebrale
• intinderea musculaturii vertebrale

Tipuri de tractiuni vertebrale:

• Tractiunea continua Este o tractiune constanta aplicata pe perioade de la cateva minute,la jumatate de ora.Utilizarea unui pat cu plan mobil,reduce frecarea si da maximul de eficienta lombara al tractiunii prelungite.Elementul de tractiune poate fii constituit fie de greutati pendulare,fie de un aparat mecanic construit special pentru producerea tractiunii.In cazul in care se foloseste un aparat mecanic,e important ca acesta sa mentina constanta tractiunea pe tot parcursul procedurii.Tractiunea continua poate fii definita ca o tractiune statica.
• Tractiune mecanica intermitenta Acest tip de tractiune se aplica cu ajutorul unui aparat mecanic,care alternativ actioneaza si intrerupe tractiunea la intervale de cateva secunde.
• Tractiunea manuala Este efectuata de catre un terapeut,care imobilizeaza pacientul,aplicandu-i acestuia manevre de tractiune manuala.Se aplica pentru perioade scurte de cateva secunde,sau cu ajutorul unui impuls rapid.De obicei,pacientul intampina greutate in a se relaxa la tractiunile aplicate de catre un terapeut.
• Tractiunea posturala Aceasta forma de tractiune se aplica pozitionand pacientul in diferite posturi si utilizand perne,saculeti de nisip si varii accesorii in scopul obtinerii unei tractiuni longitudinale a coloanei cat mai confortabila pentru pacient.
• Autotractiunea(lombara) Se realizeaza pe un pat de tractiuni special,constituit din 2 sectiuni ce pot fii angulate si rotate individual.Tractiunea se face de catre insusi pacientul,prin intermediul unui efort depus cu ajutorul bratelor.Directia tractiunii poate fii modificata de pacient in functie de procedura de terapie.Sedintele pot avea o durata de maxim 1 ora.

Indicatiile tractiunilor:

1.Hernia de disc cu protruzie

Este demonstrat ca protruziile discale pot fii reduse,iar simptomele de compresiune medulara spinala pot fii ameliorate cu ajutorul aplicarii tractiunilor vertebrale. Mathews a studiat prin intermediul epidurografiei pacienti cu protruzii discale si a aplicat tractiuni de 20 minute cu greutati de 54 kg.Astfel a reusit sa demonstreze ca protruziile au fost reduse si ca substanta de contrast folosita,umplea spatiile interdiscale in timpul tractiunii.

Gupta si Ramarao au demonstrat si ei prin intermediul epidurogramei,reducerea protruziilor discale in 9 cazuri din 12 cazuri studiate,tot cu ajutorul tractiunilor cu greutati de la 27-36 kg tot la 3-4 ore pentru 3-15 zile.Au inregistrat chiar si o imbunatatire clinica si au dedus,in urma studiilor ca,tractiunea are capacitatea de a separa vertebrele lombare,a scadea presiunea din spatiul intervertebral si a produce repozitionarea discala prin retragerea materialului discal din spatiul epidural,in sapatiul discal intervertebral.Analog,se deduce ca orice corectie anatomica provocata,nu este stabila in timp,iar daca pacientul nu este urmarit si monitorizat constant,exista o mare probabilitate ca tractiunea sa nu aiba succes.

CONCLUZIE:pacientul cu hernie de disc nu poate fii tratat doar cu tractiune,el trebuie supus unui tratament complex cu mobilizari pasive si exercitii cu rol in cresterea mobilitatii,a fortei si a stabilitatii ligamentare.Instruirea, educarea pacientului si o atenta si gradata intoarcere la activitatea normala,sunt conditiile necesare in terapia cu tractiuni.Odata obtinuta reducerea protruziei discale si ameliorarea simptomelor la nivelul radacinii nervului spinal,este importanta mentinerea unei corectii posturale,musculare si scaderea contracturilor pe toata perioada tratamentului pacientului.

IN FAZA ACUTA,pentru a facilita mobilizarile pacientului, tractiunea poate fii aplicata de mai multe ori inaintea exercitiilor de extensie(exercitiile Mackenzie cu rol in reducerea protruzii discale prin mobilizarea substantei discale anterior).Pe toata durata tratamentului,pacientul trebuie sa evite pozitiile si activitatile ce cresc presiunea intradiscala(aplecarile inainte,stat prelungit pe scaun,in masina si exercitiile cu ridicarea genunchilor la piept sau abdomene).In aceasta faza se prescriu exercitii in extensie a coloanei lombare.In general sunt permise activitatile care scad durerea si alte simptome si vor fii evitate toate activitatile care produc sau agraveaza simptomele.Desi pozitiile culcat pe spate sau lateral cu genunchii usor indoiti reduc semnificativ simptomele si creeaza confort pacientului,efectele sun din pacate doar de scurta durata.Aceste pozitii cauzeaza totusi o restrictie a spatiului discal anterior si provoaca o miscare posterioara a nucleului pulpos al discului.Din acest motiv pozitiile in usoara flexie,in cazul pacientilor cu hernie de disc acuta,nu dau rezultate bune de lunga durata,desi creeaza beneficii si confort pe timpul mentinerii posturii.Posturile si activitatile ce inlatura durerea din zona centrala(lombara) catre periferie(nervi),pot simboliza afectarea neurala prin compresiunea si iritarea radacinilor nervoase.

2.Hipomobilitatea articulara (disfunctii articulare) Tractiunea poate fii considerata o forma de mobilizare pasiva a articulatiilor cu ajutorul unor tehnici mecanice.Orice disfunctie articulara poate raspunde favorabil la tractiune.

Contraindicatiile tractiunilor vertebrale mecanice

Tractiunea vertebrala este contraindicata in cazul malformatiilor structurale derivate din tumori sau infectii,pacientilor cu fragilitate vasculara si cazurile in care este contraindicata miscarea(stari hemoragice,accidente vasculare,etc).

Contraindicatiile relative cuprind:entorse,intinderi musculare sau ligamentare vertebrale sau inflamatii ce s-ar putea agrava in timpul tractiunii.Tractiunea aplicata pacientilor cu instabilitate articulara a coloanei vertebrale,poate cauza intinderi ulterioare cu agravarea simptomelor.

Alte contraindicatii relative sunt:sarcina,osteoporoza,herniile(ombilicala,inghinala,scrotala)si claustrofobia sau alte afectiuni de natura psihiatrica.

Tractiunile cervicale

Aproape toate argumentele aduse tractiunilor lombare sunt valide si in cazul celor cervicale. Tractiunile cervicale pot fii realizate din pozitie sezand sau culcat pe spate.A fost demonstrat ca tractiunea din pozitie culcat pe spate aduce benefici semnificative.

Colachis si Strohm au demonstrat o relatie intre separarea corpilor vertebrali si elongatia din timpul tractiunii.Ei au studiat unghiuri de tractiune de 6°,20°si 24°si au evidentiat ca o angulatie mai mare produce o separare posterioara a vertebrelor cervicale semnificativ mai mare.Spatiul nervului spinal la nivelul foramenului scade in cazul pozitionarii pacientului in flexie ce depaseste pozitia neutra a coloanei vertebrale.In consecinta,flexia optima pentru realizarea tractiunii este de 25°-30°,ce reduce eficient lordoza cervicala.Aceasta teorie nu se aplica si in cazul articulatiilor atlanto-occipitala si C1-C2(pentru aceste nivele se admite o angulatie de 0°).Pentru realizarea tractiunii cervicale din pozitie culcata,este necesara aplicarea unei mentoniere(capastru cervical)din material fin pentru a creea confort facial pacientului si o centura toracila si lombara cu rol de imobilizare.tractiunea se face optim cu ajutorul saculetilor cu greutati intre 11 si 18kg.In cazul articulatiilor atlanto-occipitale si C1-C2 sunt eficinte greutati de 4kg.

Tractiunea cervicala poate crea disconfort pacientului care nu reuseste sa obtina o relaxare maxima,datorita aparitiei contracturilor de aparare.Din acest motiv se prefera pozitia culcat pe spate in dezavantajul celei sezand pe scaun.Studiile lui Rainer au demonstrat ca greutati de 54kg provoaca ruptura discului la nivel C5-C6.In timpul tractiunii cervicale,pacientul trebuie sa simta siguranta si confort in asa fel incat sa_si poata gasi relaxarea.Tractiunea nu trebuie sa produca durere in timpul procedurii.

Durata tractiunilor in cazul pacientilor cu hernie de disc, trebuie sa fie scurta de la 5 la 10 minute.Timpii pot fii crescuti usor in cazul altor patologii cervicale.Durata aplicatiilor tractiunilor depinde prioritar de confortul pacientului.Singurul inconvenient real in timpul tractiunii cervicale este disconfortul la nivelul articulatiei temporo-mandibulare,datorita aplicarii capastrului la nivelul mentonului(barbiei)si occiputului. Fortei cu care se realizeaza tractiunea,contribuie la suplimentarea disconfortului temporo-mandibular.Multi pacienti sufera un disconfort semnificativ,ceea ce indica intreruperea tractiunii.In particular,pacientii in varsta pot suferii in timpul tractiunii cervicale o presiune semnificativa la nivelul capsulei articulatiei temporo-mandibulare,chiar cu leziuni hemoragice si hematoame intracapsulare.

Tractiunea cervicala manuala

Cyriax sustine tractiunea cervicala manuala ce poate exercita forte de pana la 90 de kg.Se acorda importanta tractiunii manuale la care se pot adauga mobilizari pasive tridimensionale.

Concluzii

Tractiunea spinala este doar parte integranta a tratamentului in cazul pacientilor cu hernie de disc cu protruzie,discopatii degenerative sau hipomobilitate articulara.O terapie eficinta trebuie sa cuprinda alaturi de tractiune si alte tehnici de terapie fizica,fara de care tractiunea nu are un efect de lunga durata.