Cercetare științifică

Studiu privind impactul profesiei asupra sănătății la conducătorii de tramvai, troleibuz și autobuz, în funcție de vechimea în muncă.

Obiectivul studiului a fost descrierea celor mai importante modificări ale simptomelor și afecțiunilor legate de muncă apărute în ultimul deceniu la conducătorii profesioniști dintr-un mare oraș din România, cu accent pe impactul cardio-metabolic și musculo-scheletal. A fost realizat un studiu retrospectiv pe 186 de conducători de tramvai, troleibuz și autobuz (dintr-un total de 344 de angajați), comparând valorile de la angajare (indice de masă corporală, tensiune arterială, colesterol, glicemie à jeun și acuze musculo-scheletale) cu cele de la ultimul control medical. După o perioadă medie de urmărire de 11 ani, indicele de masă corporală a crescut de la 27,69 la 30,06 (p<0,0001), iar colesterolul de la 201,7 la 212,62 (p=0,04). Numărul cazurilor de hipertensiune arterială a crescut de la 25 la 56 (p<0,0001), iar acuzele musculo-scheletale de la 3 la 26 de cazuri de durere cervicală, de la 2 la 49 de cazuri de durere dorsală (p=0,02) și de la 18 la 59 de cazuri de durere lombară (p<0,0001). Hipertensiunea și durerea lombară joasă s-au corelat semnificativ cu vechimea în muncă, independent de alți factori. Concluzia autorilor este că vechimea în profesie joacă un rol important în apariția bolilor cardiovasculare și musculo-scheletale, motiv pentru care sunt necesare intervenții specifice încă din primele etape ale carierei.

Analiză retrospectivă a ratelor de amputație și revascularizare a membrului inferior în România, în raport cu comorbiditățile și îngrijirea vasculară.

Studiu retrospectiv realizat în România, care a calculat și comparat ratele de amputație și de revascularizare la pacienți cu comorbidități cardiovasculare sau diabetice. Analiza s-a bazat pe o bază de date spitalicească ce a cuprins 61 de spitale pentru anul 2019 (aproximativ 44,9% dintre pacienții amputați din acel an), precum și pe baza națională a Caselor de Asigurări de Sănătate, folosită pentru urmărirea amputațiilor și revascularizărilor între 2016 și 2021. Pe parcursul celor șase ani, numărul mediu de amputații și revascularizări a fost de 72,4 la 100.000 de locuitori pe an. S-a observat o scădere a revascularizării prin chirurgie deschisă, de la 58,3% la 47,5%, fără semnificație statistică. Vârsta medie a pacienților amputați a fost de 67 de ani, iar doar 5,1% dintre ei beneficiaseră de revascularizare în același spital înaintea amputației. Cele mai frecvente comorbidități au fost boala arterială periferică (76,8%), diabetul (60,8%) și hipertensiunea arterială (53,5%). Majoritatea amputațiilor au fost efectuate de chirurgi generaliști (73,0%) și doar o mică parte de chirurgi vasculari (17,4%). Autorii concluzionează că pacienții din România au probabil un risc de amputație cu peste 5 ani mai devreme decât în țări vest-europene precum Danemarca, Finlanda și Germania, iar frecvența revascularizărilor este cu 64% mai mică.

Studiu observațional asupra deciziei pacienților cu ulcer de picior diabetic de a achiziționa dispozitive de off-loading nedecontate, în contextul monitorizării la distanță din pandemie.

Tratamentul nedecontat al ulcerului de picior diabetic depinde de mai mulți factori, inclusiv de comportamentul de cumpărare al pacientului. Studiul a urmărit să investigheze deciziile de achiziție a dispozitivelor de descărcare (off-loading) detașabile și influența acestora asupra rezultatelor tratamentului, monitorizate la distanță în timpul pandemiei de COVID-19. În acest studiu observațional prospectiv au fost urmăriți la distanță 45 de pacienți cu neuropatie diabetică periferică, cu sau fără boală arterială periferică, având ulcere plantare tratate cu dispozitive detașabile. Metodele de descărcare propuse au fost cizmele gipsate detașabile prefabricate (removable cast walkers), branțurile și încălțămintea terapeutică. Pacienții cu hipertensiune arterială (p=0,018), boală arterială periferică (p=0,029), amputații în antecedente (p=0,018) și ulcer pe piciorul stâng (p=0,007) au ales mai frecvent cizmele gipsate detașabile, în timp ce mediul rural (p=0,011) și sexul masculin (p=0,034) au fost asociate cu neachiziționarea acestora. Rata de vindecare a fost de 69,4%, cu un timp median de vindecare de 20 de săptămâni, iar hipertensiunea a influențat negativ durata vindecării (p=0,020). Pacienții care au ales cea mai eficientă metodă de tratament au fost în special femei din mediul urban, cu amputații în antecedente, boală arterială periferică și hipertensiune.

Metodă de procesare a semnalului pentru evaluarea cuplului (torque) la nivelul gleznei cu un dinamometru electronic, la pacienți cu neuropatie diabetică periferică.

Dinamometria electronică portabilă, construită special pentru picior și gleznă, este o metodă promițătoare de evaluare a funcției musculare, atât la persoane sănătoase, cât și la cele cu afecțiuni cronice. Deoarece neuropatia diabetică periferică poate modifica funcția musculară a piciorului și gleznei, studiul a evaluat cuplul (torque) la nivelul gleznei la pacienți cu neuropatie diabetică periferică și la participanți sănătoși, cu scopul de a dezvolta un algoritm care să optimizeze precizia prelucrării datelor și interpretarea rezultatelor și de a defini un cadru de referință pentru măsurarea cuplului gleznei în ambele grupuri. Lucrarea descrie în detaliu lanțul software și metodele de procesare a semnalului folosite pentru conversia tensiune–cuplu, filtrare, detectarea offset-ului și identificarea tipului de efort muscular, ceea ce a permis un raport statistic primar. Descrierea completă a metodelor face cercetarea reproductibilă, iar algoritmul propus este oferit ca reper pentru evaluarea cuplului gleznei cu un dinamometru electronic construit special, permițând o parametrizare mai detaliată a rezultatelor.

Compararea efectelor acute ale unei zile de stat prelungit pe scaun față de o zi cu activitate ușoară-moderată asupra cuplului la nivelul gleznei.

Inactivitatea influențează negativ starea generală de sănătate, iar comportamentul sedentar afectează sistemul musculo-scheletal. Studiul a urmărit impactul timpului petrecut în activitate și în sedentarism asupra forței musculare a piciorului. În acest studiu observațional s-au comparat efectele acute ale unei zile de poziție șezândă prelungită cu cele ale unei zile cu activitate de nivel scăzut–moderat asupra cuplului gleznei, la un grup de opt participanți sănătoși. Cuplul maxim al gleznei a fost măsurat cu un dinamometru electronic portabil, construit special, prin trei contracții izometrice voluntare maxime consecutive ale mușchilor flexori plantari și dorsiflexori, bilateral, la momente diferite. Cuplul mediu maxim a scăzut semnificativ statistic la 6 ore (p=0,019) în ambele tipuri de comportament, valorile fiind mai mari în cazul comportamentului activ (p<0,001). Vârsta, sexul, indicele de masă corporală și numărul mediu de pași nu au influențat semnificativ rezultatele. Cu cât participanții au menținut mai mult timp o postură statică sau activă, cu atât forța dezvoltată a fost mai mică, poziția șezândă prelungită fiind asociată cu o reducere mai mare a cuplului maxim al gleznei comparativ cu comportamentul activ.

Evaluarea, cu un dinamometru electronic portabil, a impactului infecției SARS-CoV-2 asupra forței musculare la nivelul gleznei.

Efectele negative ale infecției cu SARS-CoV-2 asupra sistemului musculo-scheletal includ oboseala și sarcopenia. Studiul a urmărit să evalueze impactul COVID-19 asupra forței musculare a piciorului și să verifice reproductibilitatea în timp a măsurătorilor de cuplu maxim al gleznei, folosind un dinamometru electronic construit special. În acest studiu observațional de cohortă au fost comparate două grupuri a câte patru participanți — unul expus la COVID-19 pe parcursul măsurătorilor și unul neexpus. Cuplul maxim a fost măsurat cu un dinamometru portabil, pentru mușchii flexori plantari și dorsiflexori ai ambelor picioare, la unghiuri diferite ale gleznei, înainte și după infecție. Cuplul mediu maxim nu a prezentat diferențe semnificative statistic între momentul inițial și cel final în niciunul dintre grupuri (p=0,945): o creștere de 4,8% în grupul cu COVID-19 și o scădere de 1,3% în cel fără. Analiza multivariată nu a evidențiat diferențe semnificative între grupuri (p=0,797), iar reproductibilitatea test–retest a fost foarte bună (ICC=0,78, p<0,001). Concluzia autorilor este că variabilitatea cuplului maxim este similară în ambele grupuri, iar dinamometrul construit special reprezintă o metodă reproductibilă pentru măsurători repetate ale cuplului gleznei.

Dezvoltarea și validarea unui dinamometru electronic portabil pentru măsurarea cuplului articulației gleznei, cu procedurile de calibrare și măsurare.

Dinamometria construită special s-a dovedit capabilă să analizeze obiectiv forța musculară din jurul articulației gleznei, cu acuratețe, portabilitate ușoară și costuri reduse. Lucrarea descrie întreaga metodă de calibrare și de configurare a măsurătorii, precum și procedura de captare a cuplului gleznei, pentru a stabili fiabilitatea unui dinamometru electronic portabil construit special. După luarea în calcul a tensiunii de offset a celulei de sarcină, a fost determinată poziția pivotului, urmată de calibrarea cu greutăți etalonate; constanta de proporționalitate dintre cuplu și tensiunea măsurată a fost calculată prin regresie liniară, iar colectarea și prelucrarea datelor s-au făcut prin mijloace digitale. Au fost incluși patru participanți sănătoși, care au efectuat câte trei contracții izometrice voluntare maxime consecutive de câte cinci secunde pentru ambele picioare, în flexie plantară și dorsiflexie, cuplul fiind calculat pentru trei înclinații ale gleznei. A rezultat o procedură de calibrare (cu determinarea axei pivotului și a constantei pedalei) și o procedură de măsurare, graficele timp–contracție facilitând filtrarea rezultatelor. Valoarea corelației interclasă a confirmat fiabilitatea aparatului, acuratețea metodei fiind asigurată de un protocol riguros de calibrare și măsurare.

Ghid multidisciplinar de ergonomie pentru munca de acasă cu ajutorul tehnologiei informației, în context pandemic.

Ghidul Ergo@Home a fost elaborat de o echipă multidisciplinară — ergonomiști, arhitecți și specialiști din diverse domenii medicale — care au studiat și sistematizat cadrul legal al muncii de acasă, factorii de risc comuni și emergenți din activitățile pe calculator, efectele acestora asupra sănătății și recomandările profilactice aferente. Ghidul este structurat în trei părți: prima este dedicată principiilor ergonomiei în munca de birou, a doua descrie soluții de organizare a spațiului de acasă folosind conceptul „verde”, iar a treia abordează riscurile ocupaționale, efectele lor asupra sănătății și sfaturile medicale corespunzătoare. Pe lângă problemele clasice (statul prelungit, oboseala vizuală), lucrarea semnalează provocări specifice telemuncii: izolarea, confuzia dintre spațiul de lucru și cel personal, estomparea graniței dintre muncă și viața privată și riscul crescut de boli asociate sedentarismului. Materialul a fost publicat ca abstract de conferință în revista Safety and Health at Work.

Studiu de caz: managementul de succes al unui violist profesionist cu o tulburare musculo-scheletală complexă legată de cântat.

Lucrarea prezintă cazul unei violiste profesioniste în vârstă de 53 de ani, cu durere cronică, dizabilitantă, la nivelul gâtului și umărului, la care managementul conservator standard eșuase. Abordarea terapeutică a fost multimodală și a inclus tehnici de terapie manuală conform Conceptului Mulligan (mobilizări cu mișcare – MWM și alunecări apofizare naturale susținute – SNAGs), la care s-au adăugat exerciții neurodinamice, tonifiere musculară, corectarea posturii și intervenții ergonomice, inclusiv adaptarea scaunului și folosirea unei viole mai ușoare. Pe parcursul a 20 de săptămâni s-au obținut ameliorări semnificative ale durerii și ale mobilității umărului și coloanei cervicale: scorul SPADI (durere și dizabilitate a umărului) a scăzut de la 89% la 24%, iar scorul NDI (dizabilitate cervicală) de la 58% la 12%. Rezultatul a fost revenirea cu succes a pacientei la activitatea profesională, cazul ilustrând eficiența unei abordări conservatoare multimodale în tulburările musculo-scheletale legate de cântatul la un instrument.

Analiză a caracteristicilor durerii de spate la lucrătorii care folosesc calculatorul, în raport cu posibilii factori de risc.

Activitățile profesionale moderne, bazate pe lucrul la calculator, favorizează apariția durerii de spate din cauza pozițiilor șezânde prelungite și a posturilor neergonomice. Studiul a urmărit analiza caracteristicilor durerii de spate la un grup de lucrători de birou, în raport cu posibilii factori de risc. Designul a fost retrospectiv: au fost incluși 109 lucrători la calculator cu durere de spate, selectați dintr-o unitate privată de fizioterapie între ianuarie 2018 și decembrie 2019, pentru care s-au colectat din fișele medicale date antropometrice, ocupaționale și comportamentale, simptomele, diagnosticul de la prima vizită, diagnosticele medicale anterioare și activitățile fizice specifice. Grupul a fost format din operatori IT, ingineri și economiști, cu o vârstă medie de 38,91 ± 10,25 ani și o vechime în muncă de 14,04 ± 9,12 ani. Cei mai mulți s-au adresat direct fizioterapeutului sau au fost trimiși de medicul de familie, iar 60% aveau deja o investigație RMN la prima vizită, fără trimitere sau diagnostic medical; simptomele nu fuseseră raportate medicului de medicina muncii. Durerea de spate a apărut independent de indicele de masă corporală, durerea lombară joasă având o prevalență mai mare la bărbați; 57,8% dintre pacienți raportau dureri de spate de aproximativ 6 luni, favorizate de activitatea continuă de peste 4 ore în poziție șezândă. Autorii concluzionează că o echipă complexă și interdisciplinară — medic de medicina muncii, ergonomist și fizioterapeut — poate preveni și controla durerea de spate la lucrătorii la calculator, iar adaptarea condițiilor de la locul de muncă, fizioterapia adecvată și controalele medicale periodice le pot îmbunătăți starea de sănătate.